De
la primul la ultimul rând, cartea este pur şi simplu cuceritoare. E
amuzantă, plină de suspans, de neprevăzut şi, bineînţeles – în Paris,
cel mai romantic oraş al lumii – de dragoste.
Anna
este o americancă exilată la Paris (fireşte că în pofida voinţei sale)
pentru ultimul an de liceu. Totul e nou, necunoscut şi potenţial de
neînţeles, inclusiv şi mai ales limba, iar ea trebuie să-şi măsoare de
două ori toate gesturile, toate cuvintele, confuză şi disperată să nu
facă vreo gafă. Singură n-ar reuşi, dar, vorba colegei ei din vecini:
„de aceea sunt prieteni pe lume”.
Cu
grupul de noi prieteni, totul se schimbă radical. Şi mai ales cu St.
Claire – hei, care fată ar rămâne insensibilă la o asemenea combinaţie
de însuşiri „extra”: bine-făcut, frumos, inteligent, vorbăreţ şi cu un
ucigător simţ al umorului? Cu o singură problemă: „St. Claire e deja
luat”, are o iubită. Anna îşi repetă „suntem doar buni prieteni, suntem
doar buni prieteni”, dar sentimentele, reciproce, devin de neînlăturat.
Ezitări,
îndrăzneli, îndoieli, interpretări greşite, întâmplări vesele şi
triste, reacţii-surpriză şi un îndelung amânat sărut – tot arsenalul
seducţiei şi tot jocul dragostei, bine dozat şi excelent temporizat. Cum
mărturisea o cititoare vrăjită: „E una din acele cărţi pe care le
citeşti şi îţi spui: Sper să mi se întâmple şi mie asta! Sper să
întâlnesc şi eu pe cineva aşa! Sper să am şi eu prieteni ca aceştia!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu